Deportivo La Coruña

Nume complet: Real Club Deportivo de La Coruna;

Anul infiintarii: 1906 (decembrie) sub denumirea de Club Deportivo de Sala Calvet;

Culorile echipei: alb-albastru;

Stadionul echipei: Estadio Municipal de Riazor (34.611 locuri);

Palmares: - 1 titlu de Campioana a Spaniei (2000);
- 2 Cupe ale Spaniei(1995, 2002);
- 3 Supercupe ale Spaniei (1995, 2000, 2002);
- de 5 ori a fost vicecampioana a Spaniei (1950, 1994, 1995, 2001, 2002), iar de 4 ori a terminat pe locul al III-lea (1993, 1997, 2003, 2004);
- finalista a Cupei UEFA Intertoto in 2005 (2-0, 1-5 cu Ol. Marseille);

Cea mai categorica victorie: 11-1 (cu Lleida, 5 nov. 1950);

Cea mai severa infrangere: 0-7 (cu FC Barcelona);

Jucatori reprezentativi: Fran, T. Beguiristain, Bebeto, Donato, Mauro Silva, Rivaldo, Djalminha, C. Sampaio, J. Songo’o, D. Radcenko, J. Salinas, M. Hadji, M. Djukic, Molina, L. Suarez, R. Makaay, A. Luque, D. Tristan, W. Pandiani, Victor;

Vedete actuale ale echipei: M. Pablo, J. Andrade, Capdevila, Valeron;

Clasari in ultimele 6 sezoane (2002-2007): 2A, 3A, 3A, 8A, 8A, 13A;

Fapt divers: Politicul a mai pierdut o batalie in fata sportului si aceasta datorita faptului ca desi denumirea orasului La Coruna s-a schimbat in Ciudad A Coruna, echipa si-a pastrat vechea denumire datorita faimei pe care a castigat-o in ultimul deceniu dar si pentru ca in urma unui sondaj suporterii echipei au dorit acest lucru!

Bebeto, Rivaldo, Mustapha Hadji, Djalminha, Julio Salinas, Roy Makaay, Luque, Diego Tristan, Walter Pandiani – jucatori cu profil ofensiv, marcatori innascuti care au adus faima lui “Super-Depor”; probabil ca putine sunt echipele care au putut detine asemenea “atacanti-potenti” intr-un timp in care golurile sunt din ce in ce mai putine.

Cei care studiau la colegiul “Sala Calvet” au infiintat aceasta echipa spre finalul anului 1906, dupa ce timp de cateva luni bune au testat regulile jocului si au incercat popularizarea sa pe plan local. In 1909, datorita Regelui Alfonso al XIII-lea a adaugat la numele sau titulatura de Real (=Regal);
In 1928 participa pentru prima oara in Primera Division, iar prima mare performanta o reuseste in 1950 cand termina pe locul 2 in campionat si zdrobeste pe Lleida cu 11-1.

Anii ’90 au debutat cu semnale de alarma pentru “granzii Espanei”, echipa galiciana terminand in 1994 pe locul secund, pentru ca sezonul urmator sa fie aproape perfect (echipa a castigat Cupa, Supercupa si a terminat din nou pe locul al II-lea).

Suporterii deja fierbeau, toata suflarea sperand intr-un titlu binemeritat dupa atata amar de vreme. Si minunea s-a produs in anul 2000, cand sub bagheta magica a lui Javier Irureta, echipa castiga Primera Division si primeste dreptul de a participa in Liga Campionilor. Ghidati din teren de “bunicutul” Donato si veteranul Mauro Silva si cu un atac nebun Makaay-Tristan echipa se opreste in fazele superioare ale Ligii Campionilor. An de an au fost abonati ai celei mai prestigioase competitii inter-cluburi din Europa, in 2004 atingand semifinalele competitiei.

Managementul clubului a functionat un timp, clubul vanzand jucatori pe sume apreciabile, orientandu-se spre jucatori mai putini cunoscuti dar pe care reuseste sa ii revanda mult mai scump. Poate ca si acesta a constituit motivul pentru care echipa a mers foarte bine anii la rand, nu numai in competitiile interne cat mai ales in cele europene (singura dezamagire fiind aceea ca pana acum echipa nu a reusit nici un trofeu continental desi a jucat doua semifinale, o finala, si alte cateva “sferturi”).

Plecarea lui Irureta survenita in 2005 se pare ca a defectat mecanismul, echipa scazand de la an la an, sezonul 2006/2007 fiind cel mai slab din ultimii 10 ani.

La capitolul statistici echipa sta nemaipomenit:
3 jucatori au devenit golgheteri ai Primerei  (Bebeto, Tristan si Makaay);
9 trofee Zamora (pentru cei mai buni portari ai unui sezon) prin Juan Acuna (de 4 ori in anii ’40), F. Liano (de 3 ori), J. Otero si J. Songo’o;
22 de partide fara infrangere (in perioada ’94-’95) etc;

Stadionul actual al echipei a fost inaugurat pe data de 28 octombrie 1944, a gazduit 3 meciuri la Campionatul Mondial care a avut loc in Spania in 1982, iar in anul 1996 a fost reconditionat. Cu aproximativ 35.000 de locuri si 105 x 68 m – dimensiuni ale terenului de joc, stadionul va fi modernizat, macheta fiind deja realizata, Noul El Riazor va detine o extindere a capacitatii cu 2.000 de locuri si un confort de 5 stele.